site in curs de actualizare

DentExcel               0237 224 737

Chirurgie

 

Extractii
Molari de Minte
Canini Inclusi
Ce se intampla cand exista spatiu disponibil dar caninul nu erupe?
Prezervarea Locului Extractiei
Grefa Osoasa
Sinus Lift
Repozitionarea Nervului Alveolar
Terapia Articulatiei Temporo-Mandibulare

 


Extractii

Extractiile sunt cele mai obisnuite proceduri chirurgicale intr-o clinica dentara. Extractia dintilor poate fi facuta din mai multe motive:

  • Carie severa
  • Boala parodontala avansata
  • Fractura ce nu poate fi reparata
  • Pozitionare nefericita (ca la dintii inclusi)
  • Pregatire pentru tratament ortodontic

Extractia unui singur dinte poate genera probleme legate de eficienta masticatorie, probleme ale articulatiei mandibulare si migrarea dintilor, ce pot avea un impact major asupra sanatatii dentare. Pentru a evita aceste complicatii, vom discuta atat alternativele la extractie cat si inlocuirea dintelui extras.

Procedura chirurgicala

La momentul extractiei vom anestezia dintele, osul maxilar si gingia ce inconjoara zona cu un anestezic local. In timpul extractiei veti simti o presiune ferma ca rezultat al miscarii dintelui in scopul largirii alveolei pentru facilitarea extractiei. Simtiti presiunea fara durere deoarece anestezicul a amortit nervii care transmit durerea in timp ce nervii ce transmit presiunea nu sunt anesteziati profund. Daca simtiti durere oricand in timpul extractiei, vom completa anestezia pentru a va asigura confortul deplin.

Anumiti dinti necesita sectionare. Aceasta este o procedura obisnuita care se face la un dinte atat de bine ancorat in alveola sau cu radacina curba incat alveola nu se poate dilata suficient pentru a permite scoaterea lui. Medicul taie pur si simplu dintele in sectiuni si le scoate una cate una.

 

Inlocuirea dintilor extrasi cu: Implante Dentare

 

Inapoi sus

 

Molari de minte

La varsta de 18 ani adultul are in general 32 de dinti, 16 dinti sus si 16 dinti jos. Fiecare dinte din gura are un nume si o functie proprie. Dintii din fata (incisivi, canini, premolari) sunt ideali pentru apucarea si taierea mancarii in bucati mai mici. Dintii din spate (molarii) sunt folositi pentru macinarea hranei la o consistenta potrivita pentru inghitire.

O gura de dimensiuni medii permite prezenta a doar 28 de dinti. De obicei apare durere in momentul in care 32 de dinti isi fac loc intr-o gura potrivita doar pentru 28 de dinti. Acesti 4 dinti suplimentari sunt molarii trei, cunoscuti ca "molarii de minte".

 

De ce ar trebui sa-mi scot molarii de minte?

 

Molarii de minte sunt ultimii dinti care erup in gura. Cand ei se aliniaza corect iar gingia este sanatoasa nu necesita extractie. Din pacate, aceasta nu se intampla in mod obisnuit. Extractia molarilor de minte este necesara cand acestia nu pot erupe in conditii normale in gura. Ei pot creste lateral, pot erupe partial sau chiar sa ramana inclusi sub gingie si os. Dintii inclusi pot avea multe pozitii in os in tentativa lor de a gasi o cale de a erupe cu succes.

Aceste pozitii nefericite ale dintilor inclusi pot cauza multe probleme. Cand sunt erupti partial, deschiderea din jurul dintelui permite bacteriilor sa se multiplice si in cele din urma sa provoace o infectie. Rezultatul este: umflatura, rigiditate (trismus), durere si stare generala alterata. Presiunea exercitata de molarul de minte in eruptie poate misca ceilalti dinti si interfera cu alinierea ortodontica sau normala a dintilor. Cea mai serioasa problema are loc odata cu formarea unor tumori sau chisturi in jurul molarilor de minte inclusi, avand ca rezultat distrugerea osului maxilar si a dintilor sanatosi. Extractia dintilor inclusi rezolva de obicei aceste probleme. Este recomandata o extractie timpurie pentru a evita problemele viitoare si a reduce riscul chirurgical implicat in procedura extractionala.

 

Examinare Orala

 

Dupa examinarea orala si radiografica, putem sa evaluam pozitia molarului de minte si sa precizam problemele prezente sau viitoare. Studiile arata ca evaluarea si tratamentul timpuriu au ca rezultat un beneficiu superior pentru pacient. Pacientii sunt in general evaluati prima data la adolescenta de medicul dentist, ortodont sau chirurgul maxilo-facial.

Toate operatiile sunt facute sub anestezie completa pentru a maximiza confortul pacientului. Chirurgul nostru detine formarea profesionala si experienta necesare pentru a da diferite tipuri de anestezie pacientilor si a selecta cele mai bune alternative.

 

Extractia

 

In cele mai multe din cazuri, extractia molarului de minte este facuta sub actiunea unui sedativ. Aceste optiuni, la fel ca riscurile chirurgicale (de ex. afectarea nervului mandibular, complicatii sinusale) vor fi discutate cu Dvs. inainte de operatie. Dupa extractia dintilor gingia este suturata. Pentru controlul sangerarii veti mentine pansamentul plasat in gura timp de 1 ora. Va veti odihni sub supravegherea noastra in clinica pana cand sunteti gata sa plecati acasa. La plecare veti primi instructiuni posr-operatorii, o reteta cu medicamente impotriva durerii, antibiotice, si o programare de control dupa o saptamana pentru scoaterea firelor de sutura.

 

 

 

Inapoi Sus

Canini inclusi

Un dinte inclus inseamna in mod simplu ca dintele este blocat si nu poate erupe normal. Pacientii au probleme frecvent cu molarii de minte inclusi. Acesti dinti raman blocati in osul maxilar si pot dezvolta infectii dureroase si sunt cauza altor probleme (vezi molari de minte). Atata timp cat molarii de minte au rar un rol functional, ei sunt in mod obisnuit extrasi daca sunt cauza unor probleme.

Caninul maxilar este al doilea dinte cel mai adesea inclus. Caninul este un dinte indispensabil pe arcada dentara si joaca un rol important in masticatie. Caninii sunt dinti foarte puternici si au cele mai multe radacini dintre toti dintii. Datorita formei si pozitiei lor sunt primii dinti care se ating cand maxilarele se inchid si astfel ghideaza restul dintilor catre o muscatura corecta.

In mod normal, caninii sunt ultimii dinti frontali care erup. Ei se aseaza in pozitia lor in jurul varstei de 12 ani si determina inchiderea ferma a oricarui spatiu ramas intre dintii frontali. Daca un canin ramane inclus trebuie facut orice efort pentru a-l determina sa erupa in pozitia sa pe arcada dentara. Tehnicile implicate in sustinerea eruptiei pot fi aplicate oricarui dinte inclus in arcada superioara sau inferioara, dar cel mai des sunt aplicate caninilor superiori. Saizeci la suta dintre caninii inclusi sunt localizati in zona palatinala ("cerul gurii") a arcadei dentare. Restul caninilor inclusi se gasesc in mijlocul osului dar blocati intr-o pozitie superioara radacinilor dintilor adiacenti, sau spre zona faciala a arcadei dentare.

 

Recunoasterea Timpurie A Caninului Inclus Este Cheia Succesului Tratamentului

 

Cu cat pacientul este mai inaintat in varsta cu atat caninul inclus nu va erupe doar prin forte naturale chiar daca exista spatiul necesar pe arcada dentara. Asociatia Americana a Ortodontilor recomanda efectuarea unei examinari orale si a unei radiografii panoramice tuturor pacientilor cu varsta de 7 ani pentru numararea dintilor si determinarea unor eventuale probleme de eruptie a dintilor permanenti. Este important sa se afle daca toti dintii permanenti sunt prezenti sau daca exista dinti lipsa. Exista dinti supranumerari sau cresteri neobisnuite care blocheaza eruptia caninului? Exista o inghesuire extrema sau prea putin spatiu disponibil care cauzeaza problema de eruptie a caninului? Aceasta examinare este facuta de dentist care va va recomanda unui ortodont daca este identificata vreo problema. Tratamentul unui asemenea caz implica plasarea unor bracket-uri ortodontice pentru deschiderea spatiului care sa permita eruptia normala a dintilor permanenti. Tratamentul implica de asemenea consultarea unui chirurg maxilo-facial pentru extractia dintilor de lapte restanti si/sau a anumitor dinti permanenti care blocheaza eruptia caninului. Chirurgul va trebui de asemenea sa scoata orice dinte suplimentar (dinte supranumerar) sau cresteri osoase care blocheaza eruptia oricarui dinte adult. Daca calea de eruptie este curatata si spatiul este deschis pana la varsta de 11-12 ani, exista o sansa buna ca dintele inclus sa erupa natural. Daca caninul este lasat sa se dezvolte prea mult (varsta de 13-14 ani), acesta nu va erupe singur chiar daca spatiul este liber pentru eruptia sa. Daca pacientul este prea batran (peste 40 de ani), exista o sansa mult mai mare ca dintele sa fie integrat in pozitia sa. In aceste cazuri dintele nu se va clinti in pofida tuturor eforturile ortodontului sau chirurgului de a-l determina sa erupa in pozitia sa. Din pacate, singura optiune in acest moment este extractia dintelui inclus cu tratament alternativ de inlocuire pe arcada dentara. (coroana pe implant sau punte fixa).

 

Inapoi sus

 

Ce se intampla cand exista spatiu disponibil dar caninul nu erupe?

In cazurile in care caninul nu erupe spontan, ortodontul si chirurgul conlucreaza pentru a provoca eruptia sa. Fiecare caz este evaluat pe o baza individuala, dar tratamentul implica frecvent efortul combinat al ortodontului di chirurgului. In cel mai comun scenariu, ortodontul va plasa bracket-uri pe dinti (cel putin la arcada superioara). Se va deschide un spatiu care sa lase loc dintelui inclus sa fie mutat in pozitia sa normala pe arcada dentara. Daca un dinte de lapte inca nu a cazut, este lasat pe loc pana cand spatiul pentru canin este realizat. Odata spatiul obtinut, ortodontul va trimite pacientul la chirurg pentru a descoperi caninul si a fi ancorat cu bracket. (placuta ortodontica care se lipeste pe dinte)

Cu o procedura chirurgicala simpla in cabinetul chirurgical, gingia aflata deasupra dintelui inclus este ridicata pentru a expune dintele ascubs dedesubt. Daca mai exista dinte de lapte, va fi scos in acelasi timp. Odata dintele expus, chirurgul va lipi un bracket ortodontic pe el. Bracketul va avea atasat o ancora in miniatura de aur. Chirurgul va ghida ancora spre arcul ortodontic si o va atasa temporar. Uneori chirurgul va lasa dintele inclus expus complet neacoperit prin suturarea gingiei deasupra dintelui sau prin crearea unei ferestra in gingia care acopera dintele (in anumite cazuri localizate pe cerul gurii). De cele mai multe ori, gingia va fi reasezata pe pozitia sa initiala si suturata, doar ancora ramanand vizibila, iesind dintr-o mica gaura din gingie.

La scurt timp dupa operatie (1-14 zile) pacientul va fi vazut de ortodont. Se va atasa un inel de cauciuc pe ancora pentru a avea o forta usoara de eruptie si tractiune pe dintele inclus. Acesta este inceputul procesului de miscare a dintelui in pozitia sa normala pe arcada dentara. Este vorba de un proces lent, atent controlat care poate dura un an intreg. Retineti, scopul este eruptia dintelui inclus, nu extractia sa! Pe masura ce dintele este mutat pe arcada in pozitia finala, gingia din jur va fi evaluata pentru a avea asigurarea ca este suficient de puternica si sanatoasa pentru a rezista o viata la masticatie si periere dentara. In anumite circumstante, mai ales acelea cand dintele trebuie miscat o distanta lunga, poate fi nevoie de chirurgie gingivala minora pentru a adauga volum tesutului gingival din jurul dintelui relocat, astfel incat sa ramana sanatos in timpul functionarii normale. Veti primi explicatii detaliate daca aceasta situatie va este aplicabila.

Aceste principii de baza pot fi aplicate oricarui dinte inclus din gura. Nu este chiar neobisnuit ca ambii canini sa fie inclusi. In aceste cazuri, spatiul pe arcada dentara va fi preparat in ambele parti simultan. Cand ortodontul este gata, chirurgul va expune si va lipi bracket-uri pe ambii dinti in acelasi timp chirurgical, astfel incat pacientul sa se vindece o singura odata dupa operatie. Datorita faptului ca dintii anteriori (incisivi si canini) si premolarii sunt mai mici si au o singura radacina, sunt mai usor de adus pe arcada daca raman inclusi, in comparatie cu dintii posteriori (molari). Molarii sunt mult mai mari si au mai multe radacini, ceea ce ii face mai dificil de miscat. Manevrele ortodontice necesare manipularii unui molar inclus pot fi mult mai complicate datorita localizarii in partea din spate a arcadei dentare.

Studii recente sustin inceperea tratamentului la o varsta cat mai tanara, odata cu identificarea caninului inclus (sau a altui dinte inclus dar nu molarul de minte). Odata ce dentistul identifica o problema potentiala de eruptie, pacientul este trimis la ortodont pentru evaluare precoce. In anumite cazuri pacientul va fi consultat de un chirurg inainte de aplicarea bracket-urilor pe dinti. Cum s-a mentionat mai sus, chirurgului/dentistului i se va cere sa scoata dintii de lapte restanti si/sau anumiti dinti permanenti. El va scoate de asemenea orice dinte supranumerar sau cresteri osoase care blocheaza eruptia dintilor adulti in dezvoltare. In final, i se va cere sa expuna pur si simplu caninul inclus fara a atasa un bracket si o ancora. In realitate aceasta este o procedura mai usoara decat expunerea si atasarea unui bracket. Se va incuraja astfel desfasurarea unei eruptii inainte ca dintele sa fie inclus complet (blocat). In momentul in care pacientul are varsta potrivita pentru inceperea tratamentului ortodontic, caninul va fi erupt suficient incat sa permita ortodontului lipirea unui bracket si miscarea sa in pozitie fara a-i forta eruptia. Pe termen lung, aceasta salveaza timpul pacientului si micsoreaza durata tratamentului ortodontic (intotdeauna un avantaj pentru pacient!).

 

Inapoi sus

 

Prezervarea locului extractiei

In jurul dintilor exista un tip special de os. Acesta este numit "os alveolar", si exista numai pentru sprijinul dintilor. Odata cu scoaterea dintelui, acest os incepe sa degenereze si sa se "topeasca". Tesutul gingival de deasupra se topeste odata cu osul alveolar si se subtiaza pe masura ce muchia osului se aplatizeaza. Acest proces se produce in doua dimensiuni. Prima pierdere este in latime orizontala, cauzata de prabusirea osului din jurul alveolei. Osul ramas va fi mai ingust fata de cel din momentul in care dintele era prezent. A doua pierdere este verticala, in inaltime. Osul ramas este mai putin inalt. Acest proces este mai rapid in zonele in care se poarta o proteza partiala sau totala.

 

Pierderea mai multor dinti poate genera un profil facial micsorat iar pacientul arata mult mai batran decat este in realitate.

 

Aveti mai multe optiuni pentru a preveni acest proces, dar este important sa le acordati atentie INAINTE de extractia dintilor. O parte din aceste proceduri sunt executate la momentul extractiei.

Cand sunteti in situatia de a suferi extractia a unul sau mai multi dinti, fie din cauza cariilor, fracturii, abcesului, bolii gingivale sau leziunii traumatice, este recomandata prezervarea locului extractiei pentru a mentine cat mai mult os posibil pentru restaurarile ulterioare.

 

Cu tehnologia actuala, osul poate fi reconstruit la momentul extractiei, ceea ce va prezerva structuri vitale.

 

Aveti cateva optiuni pentru inlocuirea dintilor lipsa proaspat extrasi. Toate optiunile se sprijina pe volumul si forma osului pentru obtinerea celei mai bune functionalitati si estetici. Mai jos este lista posibilelor optiuni:

  • Implante dentare: Acestea sunt suporturi cu forma radacinii care sprijina dintii de inlocuire. Cu cat aveti mai mult os, cu atat vor fi mai rezistente implantele. In anumite cazuri, osul poate degenera pana la un punct in care implantele nu mai pot fi plasate fara o procedura complexa de grefa osoasa pentru a crea suportul necesar. Evident, prevenirea pierderii osului este mult mai usoara decat recrearea osului mai tarziu.

  • Punte dentara: Aceasta este o restaurare care este sustinuta de dintii adiacenti spatiului fara dinti. Dintii de inlocuire (sau corpul de punte) ocupa spatiul fara dinti. Daca osul este insuficient, va exista un spatiu sub corpul de punte care va retine mancarea si va afecta vorbirea.

  • Alte alternative de inlocuire includ proteze mobile partiale sau totale. Acestea se comporta mai bine in prezenta unui volum mai mare de os, care ofera mai mult sprijin si se opune dislocarii.

 

Procedura

 

Exista doua faze importante pentru mentinerea osului alveolar in timpul si dupa extractiei dintelui. Tehnicile de extractie netraumatice prezerva cat mai mult os posibil si reduc sangerarea si discomfortul. In completarea extractiei netraumatice, cheia prevenirii prabusirii alveolei este aditia de os de inlocuire in alveola postextractionala.

Exista mai multe tipuri de materiale de grefa si tehnici. Vom discuta tehnica cea mai potrivita cu Dvs. Dupa extractia dintelui, alveola va fi umpluta cu os sau inlocuitor de os, acoperita cu o membrana absorbabila, apoi suturata. In faza initiala, materialul de grefa va sprijini tesuturile din jurul alveolei, iar in timp va fi inlocuit de os nou alveolar. Acest os va fi un suport excelent daca mai tarziu veti alege dinti de inlocuire pe implante.

Chiar daca osul creat prin grefa in alveola mentine alveola, acest lucru nu va fi pe termen nedefinit. Plasarea implantelor dentare la trei douasprezece luni dupa extractie si grefa alveolara va genera cel mai indelungat suport pentru prezervarea osului maxilar, si va permite o functionare normala. Altfel, grefa se poate "topi" sau resorbi dea lungul timpului.

In anumite cazuri particulare este posibila extractia dintelui si plasarea implantului in acelasi timp. Vom discuta viabilitatea acestei alternative cu Dvs.

 

Expansiunea crestei alveolare

 

In cazuri severe, creasta alveolara s-a resorbit si este prea subtire pentru a primi implante. Pentru a corecta aceasta situatie, se plaseaza o grefa de os pentru a creste inaltimea si/sau latimea crestei. In aceasta procedura, creasta osoasa este explicit expandata cu grefa osoasa. Dupa cateva luni, se evalueaza calitatea osului pentru plasarea implantelor.

 

Inapoi sus

Grefa Osoasa

 

Dupa o perioada de timp, osul alveolar ramas dupa extractia dintilor se atrofiaza sau este resorbit. Aceasta conduce la o situatie in care exista os de calitate slaba si in cantitate insuficienta pentru plasarea implantelor dentare. In aceasta situatie, cei mai multi pacienti nu pot fi candidati pentru implante.

Astazi, avem abilitatea sa crestem os acolo unde este nevoie. Aceasta nu ne da numai posibilitatea de a plasa implante cu lungimea si diametrul necesare, dar ne ofera sansa de a restaura functionalitatea si estetica infatisarii.

 

Regenerare Tisulara Ghidata

 

Grefa osoasa poate repara zonele receptoare ale implantelor cu structura osoasa inadecvata datorita extractiilor, bolii gingivale sau traumatismelor. Osul este obtinut din osul maxilar, este propriul Dvs. os. In mod obisnuit noi folosim propriul Dvs. os pentru rezultate mai bune si stabile. Grefele de os sinusale sunt de asemenea folosite pentru a creste osul la arcada superioara posterior. In plus, se vor folosi membrane speciale dizolvabile sau nu (absorbabile sau neabsorbabile) sub gingie, care vor proteja grefa osoasa si vor incuraja regenerarea osoasa. Aceasta procedura este numita regenerare osoasa ghidata sau regenerare tisulara ghidata .

 

Inapoi sus

 

Procedura de ridicare a sinusului - Sinus Lift

 

Sinusurile maxilare sunt in spatele obrajilor si deasupra dintilor superiori. Sinusurile sunt niste camere goale, in os, si nu au nimic inauntru. Uneori, o parte din radacinile dintilor naturali superiori ajung pana in sinusurile maxilare. Cand acest dinti sunt scosi, ramane deseori numai un perete subtire de os ce separa sinusul maxilar de gura. Implantele dentare au nevoie de os care sa le tina nemiscate. Cand peretele sinusului este foarte subtire, este imposibil sa se plaseze implante in acest os.

Exista totusi o solutie care se numeste grefa sinusala sau ridicarea sinusului cu grefa sinusala (sinus lift). Chirurgul implantolog intra in sinus prin zona ocupata inainte de dintii superiori. Membrana sinusala este ridicata in sus si osul grefa este inserat in podeaua sinusului. Retineti ca podeaua sinusului este tavanul maxilarului superioare. Dupa cateva luni de vindecare, osul devine parte integranta a maxilarului si implantele pot fi inserate si stabilizate in acest nou os sinusal.

Grefa sinusala permite multor pacienti sa primeasca implante dentare in timp ce in trecut nu ar fi avut alta optiune decat o proteza totala.

Daca exista suficient os intre creasta maxilara superioara si baza sinusului pentru o buna stabilizare a implantului, ridicarea sinusului si plasarea implantelor pot fi facute simultan. Daca nu exista suficient os, ridicarea sinusului se face prima, apoi grefa se va maturiza cateva luni, depinzand de tipul de material de grefa utilizat. Odata ce grefa s-a maturizat, pot fi plasate implantele.

 

Inapoi sus

 

Repozitionarea nervului

 

Nervul alveolar inferior, care inerveaza buza inferioara si barbia, poate necesita repozitionare pentru a face loc implantelor dentare in maxilarul inferior. Aceasta procedura este limitata la maxilarul inferior si indicata cand lipsesc dintii in zona molarilor si/sau premolarilor doi, in conditiile mentionate mai sus Avand in vedere ca aceasta procedura este considerata ca fiind foarte agresiva (exista mereu o amortire postoperatorie a buzei inferioare si zonei maxilare, care dispare foarte, foarte incet, daca dispare) sunt luate in considerare, in mod obisnuit, alte optiuni mai putin agresive (plasarea unor implante lama, etc).

De regula, se scoate o sectiune a osului maxilarului inferior dinspre obraz pentru a expune canalul mandibular cu nervul si vasele sale. Apoi izolam pachetul vasculo-nervos si il scoatem din canal. In acelasi timp plasam implantele. Apoi pachetul este eliberat si plasat peste implante. Accesul chirurgical este reumplut cu material de grefa osoasa la alegerea chirurgului, si zona este inchisa.

Aceste proceduri pot fi facute separat sau impreuna, in functie de conditiile individuale. Exista cateva zone ale corpului care sunt potrivite sa furnizeze grefe de os. In regiunea maxilo-faciala, grefa de os poate fi luata din interiorul gurii, din zona barbiei sau regiunii molarului de minte, sau din maxilarul superior din spatele ultimului dinte. In situatii mai complexe, o cantitate mai mare de os poate fi luata de la sold sau din fata externa a tibiei, sub genunchi. Cand folosim osul propriu al pacientului avem cele mai bune rezultate.

 

Inapoi sus

 

Terapia Articulatiei Temporo Mandibulare / Gutiere de Protectie

 

Multi pacienti isi freaca sau isi crasnesc dintii, obicei care se numeste bruxism. Aceasta frecare continua poate crea presiuni nefiresti pe muschii si tesuturile maxilarelor avand ca rezultat disfunctii dentare si maxilare, dureri de cap si de urechi. Simptomele disfunctiei sunt denumite Disfunctie de Articulatie Temporo Mandibulara.

 

Semne si simptome ce pot fi legate de Disfunctia Articulatiei Temporare Mandibulare

 

  • Dureri de cap

  • Durere ascutita in zona de sub ureche

  • Trezire cu muschii masticatori durerosi

  • Zgomote ale articulatiei mandibulei

  • Abraziune dentara anormala (dintii devin mai scurti dea lungul anilor)


  • Frecarea si scrasnirea dintilor

  • Sensibilitate dentara care nu este legata de carii sau gingii

 

La consultatia initiala, vom examina complet ocluzia Dvs. (muscatura) si muschii inconjuratori. Daca muscatura nu este corecta, vom face o ajustare ocluzala, o procedura prin care contactele ocluzale mai inalte sunt delicat remodelate. Obiectivul este obtinerea unei armonii a tuturor dintilor cand sunt in contact.

Daca aveti nevoie de o gutiera de protectie pe timpul noptii, vom lua o amprenta si o vom trimite la laboratorul dentar. Aici va fi fabricata o gutiera de noapte perfect adaptata din acrilat durabil, care va fi inserata in gura. Avand o buna ocluzie (muscatura) a dintilor naturali, impreuna cu o gutiera bine adaptata pe timpul noptii, veti observa cel mai adesea a descrestere semnificativa a durerilor de cap sau a altor simptome ale disfunctiei articulare.

Inapoi sus

 

CHIRURGIE ENDODONTICA - INDICATII POST-OPERATORII

 

 

  1. Aplicati comprese reci (gheata) pe fata in zona operatiei 15 minute, cu pauza 15 minute dupa fiecare aplicare, timp de 4-6 ore. Nu continuati dupa 36 de ore. Nu este nefiresc sa apara umflatura post-operatorie. Umflatura (edemul) post-operatorie este o consecinta normala dupa operatie. Trebuie sa va asteptati la umflatura. Daca apare va atinge un maxim in 48-72 de ore, apoi va incepe sa scada.

  2. Luati antibioticele prescrise asa cum v-au fost recomandate, pana la final. Luati antialgicele recomandate dar numai pe perioada prezentei disconfortului. Cel mai bine este sa incepeti medicatia impotriva durerii INAINTE de disparitia anesteziei. Pentru disconfort usor sau durere moderata trebuie sa luati 1-2 tablete de Ibuprofen (Nurofen, Rupan, Advil, Motrin) la fiecare 3-4 ore. Nu depasiti 2400 mg in 24 de ore. In plus, puteti folosi un agent analgezic si antipiretic foarte eficient, Acetaminofen (Tylenol Extra Strength, Paracetamol), 1-2 tablete la fiecare 6 ore. Medicamentele pot crea disconfort stomacal. Administrarea lor impreuna cu mancare va reduce acest efect advers.

  3. Nu va clatiti gura energic, cu apa in primele 18-24 de ore. Incepeti clatirea prescrisa (apa de gura speciala -gluconat de clorhexidina 0,12% - sau apa sarata calda) dupa primele 24 de ore si clatiti usor dupa mese si intre mese de 6-8 ori pe zi cel putin o saptamana.

  4. Consumati fluide cat mai curand posibil. Se recomanda sa beti 6-8 pahare cu apa dupa operatie pana seara, la culcare. Evitati sa folositi un pai, deoarece aspiratia poate slabi cheagul de sange si determina sangerare.

  5. In primele 24 de ore mancati alimente moi, racoroase, care pot fi usor mestecate sau inghitite. Evitati sa mancati sau sa beti lichide sau alimente fierbinti (cafea, supa, ceai). Evitati alimente tari, condimentate, acide sau greu mestecabile cateva zile. Mentineti o dieta echilibrata.

  6. Nu va ridicati buza sau trageti de obraz pentru a privi locul operatiei. Ati putea rupe suturile.

  7. O usoara sangerare sau saliva roz este normala dupa operatie. Daca sunteti ingrijorat(a), aplicati un pliculet umed de ceai ferm in zona operatiei timp de 30 de minute, sau mai mult daca este necesar. Daca sangerarea continua, va rugam contactati clinica.

  8. Evitati perierea si folosirea atei dentare in primele 6 zile in zona operatiei. Dupa 6 zile periati si curatati cu ata foarte delicat. Incepeti sa periati zonele NECHIRURGICALE in ziua urmatoare operatiei. O buna igiena orala este esentiala unei vindecari rapide.

  9. Nu fumati, nu scuipati, nu suflati nasul, nu consumati bauturi alcoolice in primele 24 de ore. Aceste actiuni pot intarzia vindecarea, creste disconfortul, determina sangerare si cauza complicatii.

  10. Odihniti-va linistit(a) cu capul ridicat, dupa operatie, pana seara, la culcare. Nu faceti efort fizic. Intotdeauna ridicati-va incet dintr-o pozitie de odihna pentru a preveni ameteala. Pentru a incuraja o vindecare rapida, va rugam ODIHNITI-VA!


Va rugam sunati la clinica daca aveti intrebari sau ingrijorari.

Romanian Afrikaans Albanian Arabic Belarusian Bulgarian Catalan Chinese (Simplified) Chinese (Traditional) Croatian Czech Danish Dutch English Estonian Filipino Finnish French Galician German Greek Hebrew Hindi Hungarian Icelandic Indonesian Irish Italian Japanese Korean Latvian Lithuanian Macedonian Maltese Norwegian Portuguese Russian Serbian Slovak Slovenian Spanish Swahili Swedish Thai Turkish Ukrainian

Foto